Om al dialogului inalt, prieten plin de spirit, de afectiune si delicatete: acesta a fost Costin Cazaban. Discretia, eleganta gandirii, claritatea punerii in pagina tineau de conduita sa interioara. Faptul ca de aceasta data privirea mea cauta in urma, trebuie sa recunosc, ma infioara. A plecat dintre noi lasandu-si neincheiate proiectele. Relativ recent imi marturisea ca pregatise structura unei lucrari muzicale pe baza unui fragment din profetul Isaia. In catalogul creatiei sale, urma sa fie un opus cu totul inedit.

 

Nu l-am cunoscut pe Costin in anii copilariei sau ai adolescentei, cand se leaga de obicei marile prietenii, ci mult mai tarziu, in perioada ce a urmat absolvirii Conservatorului bucurestean. Eram tineri dascali ai Liceului de Muzica, situat in partea de nord a Bucurestilor. Aveam o gandire nonconformista. Faceam politica asa cum se facea in mediile intelectuale ale vremii: cu discretie, cu precautie, in intimitatea locuintelor noastre, a familiei. Exasperanta era pentru noi toti politica de nivelare a valorilor, de desconsiderare a acestora; de asemenea, nationalismul desuchiat, de parada, egalitarismul care strivea personalitatea; dezolanta era lipsa informatiilor, retezarea drastica a perspectivelor. Acestea au fost motivele care l-au determinat pe Costin sa se stabileasca la Paris. Nu a cautat un sistem perfect, ci unul functional in care sa-si puna in valoare potentialul intelectual si artistic. Erau anii de tinerete ai unei maturizari rapide, impuse de context, de sentimentul unei responsabilitati apasatoare, individuale si sociale.

 

Costin Cazaban nu a scris mult, dar a spus mult: ma refer la catalogul operelor sale muzicale; ma refer la publicistica muzicala atat de concisa, de eleganta, de elocvent formulata. Teza sa de doctorat, „Timpul muzical si spatiul muzical ca functii logice“, redactata si sustinuta la Paris, ni-l recomanda drept un cercetator minutios si pasionat. A fost profesor la Paris si la Lyon. A lucrat la IRCAM (Paris), in cadrul Atelierului de Cercetare. A elaborat un sistem de compozitie si de analiza muzicala bazate pe logica dinamica a opozitiilor. A parcurs un spatiu muzical imens: de la viziunea proprie asupra cvartetelor beethoveniene la conceptul de „viitor al trecutului“ observat in creatia lui Alban Berg, la cercetarea creatiei lui Luigi Nono sau, alaturandu-se contributiilor lui Anatol Vieru, la formalizarile algebrice in muzica. A incercat un raspuns la intrebarea, deloc noua, referitoare la felul in care muzica poate fi gandita cu ajutorul matematicilor. A fost cantat peste tot in Europa, a fost prezent pe harta centrelor, a institutiilor care cultiva valorile innoitoare ale creatiei. Lucrarile sale au fost imprimate de principalele radiodifuziuni din Europa Centrala si de Vest, cat si la Bucuresti.

 

Avea constiinta propriei valori, pe care o cultiva cu anume cuviinta, fara ostentatie, cu distinctie, la masa de scris sau la cursuri, la conferintele sustinute in importante centre europene sau in timpul unei intalniri colocviale… Surprindea prin spontaneitate, prin nonconformism subtil, prin umorul fin, prin ironie, prin felul in care observa si intelegea aspecte ale realitatii si ale creatiei. A pastrat in egala masura respect, dar si o distanta relativa fata de pozitia, de creatia si estetica maestrilor mai varstnici. Iar aceasta pentru ca artistul, creatorul Costin Cazaban isi gasise propria cale. A fost un artist a carui creatie este luminata de o inteligenta activa, innobilata de cultura. Intr-o epoca a marilor confuzii in plan estetic, intr-o epoca a marilor tentatii ce pervertesc spiritul, Costin Cazaban a stiut sa-si pastreze curatenia interioara necesara scrisului, necesara creatiei ce pastreaza miezul umanist al cautarilor.

 

Ultima sa lucrare pe care am ascultat-o? Cu patru ani in urma, la Bucuresti, „in memoria lui Ioan Paul al II-lea“ a fost interpretata in prima auditie absoluta lucrarea „Pax Vobiscum“, pentru banda magnetica si ansamblu instrumental. Cu mai bine de trei decenii in urma, tot la Bucuresti, a putut fi audiat primul sau opus important: „Muzica pentru Saint-John Perse“. Un arc peste timp, un destin, o constiinta! Indraznesc sa consider ca – fara a exagera – Costin Cazaban apartine elitei artelor europene la cumpana dintre secole